DicČionar de sinonime
Sinonime virtuoz
CuvÃĒntul âvirtuozâ are urmÄtoarele sinonime:
virtuoz ( substantiv )
- maestru
- as
- celebritate
- expert
Sinonime Apropiate
- maestru - meČter, maistru, expert, magistru
- magistru - maestru, expert, profesor
- savant - erudit, ÃŪnvÄČat, maestru, creator
- stea - astru, planetÄ, vedetÄ, star, celebritate, soartÄ, destin, ursitÄ, noroc
- vedetÄ - star, artist, celebritate
- faimÄ - renume, glorie, celebritate, prestigiu, reputaČie, falÄ, veste, zvon, vorbe
- ÃŪndemÃĒnatic - dibaci, priceput, iscusit, isteČ, deČtept, meČter, abil, expert, ingenios
- ÃŪnvÄČÄtor - dascÄl, maestru, perceptor, ÃŪndrumÄtor, povÄČuitor
- maistru - meČter, maestru
- as - maestru, fruntaČ
- competent - autorizat, ÃŪndreptÄČit, avizat, legal, priceput, capabil, pregÄtit, expert, valoros
- cunoscÄtor - specialist, expert, Čtiutor
- experimentat - priceput, destoinic, capabil, competent, expert, vrednic, valoros, ÃŪnzestrat, abil
- glorie - mÄrire, onoare, slavÄ, grandoare, strÄlucire, laudÄ, elogiu, cinstire, omagiu
Dex virtuoz
- VIRTUÃZ, virtuozi, PersoanÄ care stÄpÃĒneČte ÃŪn mod desÄvÃĒrČit tehnica unui instrument muzical sau, , tehnica unei arte. â Din virtuoso, virtuose.
- VIRTUÃZ, virtuozi, PersoanÄ care stÄpÃĒneČte ÃŪn mod desÄvÃĒrČit tehnica unui instrument muzical sau, , tehnica unei arte. â Din virtuoso, virtuose.
- VIRTUÃZ, -OÃZÄ Či virtuos2.
- VIRTUÃZ Muzician, cÃĒntÄreČ care stÄpÃĒneČte perfect tehnica unui instrument muzical, dÃĒnd dovadÄ de o aptitudine deosebitÄ Či de talent. âĶ Cel care are talente deosebite ÃŪntr-o artÄ oarecare. .
- VIRTUÃZ I. interpret care stÄpÃĒneČte la perfecČiune tehnica execuČiei muzicale sau (p. ext.) a unei arte. II. foarte abil ÃŪn meseria sa. (< it. virtuoso, fr. virtuose)
- virtuÃģz, -Ä Cu calitÄČi de virtuoz â âTÄlmÄcirea lui Mozart a fost savuroasÄ, adÄugÃĒnd fidelitÄČii faČÄ de litera textului o anume exuberanČÄ virtuozÄ.â 29 III 74 p. 4 (din virtuoso; virtuose)
- VIRTUÃZ ~i m. PersoanÄ care demonstreazÄ o tehnicÄ superioarÄ ÃŪn mÃĒnuirea unui instrument muzical. /<it. virtuoso, fr. virtuose
- virtuoz m. muzicant de talent.
- *virtuÃģs, -oÃĄsÄ adj. (lat. virtuosus; fr. vertueux; it. virtuoso. V. vÃŪrtos). 1. Plin de virtute: om virtuos, faptÄ virtuoasÄ. 2. (dupÄ it.). Care Čtie sÄ cÃŪnte foarte bine dintrâun instrument muzical (Či fig. priceput ÃŪn ceva): Paganini fu un mare virtuos (saÅ virtuoz, fem. -ozÄ). Adv. Cu virtute: a trÄi virtuos.






