Sari la conținut

J. Edgar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
J. Edgar
Titlu originarJ. Edgar
Genfilm dramatic
film biografic
RegizorClint Eastwood
ScenaristDustin Lance Black
Bazat pecazuri reale
ProducătorClint Eastwood, Robert Lorenz, Brian Grazer
StudioWarner Bros. Pictures, Imagine Entertainment, Malpaso Productions, Wintergreen Productions
DistribuitorWarner Bros.
Director de imagineTom Stern
MontajJoel Cox și Gary D. Roach
MuzicaClint Eastwood
DistribuțieLeonardo DiCaprio
Armie Hammer
Naomi Watts
Josh Lucas
Premiera (2011-11-09)
Premiera în România20 ianuarie 2012
Durata137 minute
film color
ȚaraStatele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Filmat înLos Angeles  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiWashington, D.C.  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
Disponibil în românăsubtitrat
Buget35.000.000 $  Modificați la Wikidata
Încasări84.600.000 $  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

J. Edgar (titlul original: în engleză J. Edgar), este un film american realizat în 2011 de regizorul Clint Eastwood. Este un film biografic despre J. Edgar Hoover, primul director al FBI fiind și fondatorul acestuia. Protagoniștii filmului sunt actorii Leonardo DiCaprio, Armie Hammer, Naomi Watts și Josh Lucas.[1]

Rezumat

[modificare | modificare sursă]
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Prin intermediul flashback-urilor, filmul prezintă viața publică și privată a unuia dintre cei mai controversați, puternici și enigmatici oameni ai epocii sale: J. Edgar Hoover, fondatorul și directorul de lungă durată al FBI-ului.

În anii '60, directorul FBI, J. Edgar Hoover, își dictează memoriile. În 1919, Hoover este angajat al Departamentului de Justiție și subordonat al lui A. Mitchell Palmer. Palmer devine ținta unui atentat cu bombă pus la cale de anarhiști, iar Hoover critică aspru ancheta poliției. În calitate de conducător al unei unități nou-înființate care îi vizează pe radicali, Hoover acționează în spiritul ostilității sale față de anarhiști, comuniști și oricine este considerat a face parte din aceste categorii.

Influențat de mama sa profund religioasă, el o cere în căsătorie, într-un moment de impuls, pe secretara sa, Helen Gandy. Deși aceasta refuză, el o angajează ca asistentă personală, iar ea îi rămâne „mâna dreaptă” timp de decenii. Hoover, care își exprimă public ostilitatea vehementă față de homosexualitate, îl angajează pe atleticul Clyde Tolson, alături de care ia masa zilnic și cu care merge în vacanțe. El întreține o relație homosexuală tragică, întinsă pe parcursul a zeci de ani, cu Tolson – o relație care trebuie, însă, ținută secretă față de public.

Prin introducerea interceptărilor telefonice și a altor tehnici de spionaj, Hoover dobândește o putere neconstituțională care îi permite să-și supravegheze superiorii, inclusiv pe președinte, pentru a obține fonduri sporite și îmbunătățiri pentru FBI. Fiecare secret și fiecare act de conduită lipsită de etică sunt consemnate în arhiva sa personală, transformându-l într-unul dintre cei mai puternici oameni din Statele Unite. Printre dosare, Hoover păstrează o scrisoare de dragoste scrisă de Eleanor Roosevelt pentru iubita ei, Lorena Hickok. Deși le ironizează în fața lui Clyde, Edgar păstrează în secret o copie a scrisorii în dormitorul său.

În urma răpirii copilului familiei Lindbergh în 1932, Hoover reușește să extindă definitiv influența biroului său de investigații, după ce înregistrează succese spectaculoase. În procesul legat de răpirea copilului Lindbergh, Bruno Richard Hauptmann, un bărbat de origine germană probabil nevinovat, este condamnat la moarte. Hoover impune standarde riguroase de calificare pentru FBI și promovează o abordare științifică a anchetelor penale. Este prezentat ca o persoană care acordă puțină importanță drepturilor civile și care urmărește constant să-și extindă autoritatea în detrimentul libertăților civile. Are o relație extrem de tensionată cu frații Kennedy, John și Robert.[2] De asemenea, relația sa cu președintele Nixon este foarte tensionată. În anii '60, acuză mișcarea pentru drepturi civile condusă de Martin Luther King Jr. de promovarea comunismului. Intenționează să orchestreze un complot ilegal împotriva lui King, dar, în cele din urmă, nu îl pune în aplicare. După moartea sa, Gandy îi distruge dosarele secrete pentru a împiedica ajungerea acestora în mâinile lui Nixon.

Distribuție

[modificare | modificare sursă]

Prezentare

[modificare | modificare sursă]

În film, Hoover este prezentat ca fiind homosexual și întreține o relație secretă, de zeci de ani, cu Clyde Tolson. Portretizarea homosexualității lui Hoover joacă un rol important. Acest lucru a stârnit dezbateri publice în Statele Unite cu privire la opera lui Clint Eastwood.[3]

Premii și nominalizări

[modificare | modificare sursă]

Lansare

[modificare | modificare sursă]

Filmul J.Edgar a deschis cea de-a 25-a ediție a festivalului AFI Fest din Los Angeles, la 3 noiembrie 2011[4], și a fost lansat în cinematografele din Statele Unite la 9 noiembrie 2011.[5]

În România premiera filmului a avut loc la data de 20 ianuarie 2012 în capitală.[6]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ J. Edgar la themoviedb.org
  2. ↑ de Der Allmächtige hasst Schwule und Muttersöhnchen, Articol din 16 noiembrie 2011 de Uwe Schmitt în Welt Online
  3. ↑ de Kevin Johnson (). „Filmmaker Eastwood asked FBI about Hoover's sexuality”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. ↑ American Film Institute (). presented by Audi, ed. „J. Edgar to open AFI Fest 2011” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . Clint Eastwood is an American icon
  5. ↑ en Premiera filmului J.Edgar la IMDb
  6. ↑ Data premierei ro la IMDb

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=J._Edgar&oldid=17938612