Plaut
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Plaut | |
.jpg) Plaut (anii 1700) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 250 î.Hr.[1]  Sarsina, Emilia-Romagna, Italia[2] |
| Decedat | 184 î.Hr. (66 de ani)[2][3] Roma, Republica Romană[4] |
| Ocupație | comediograf[*] dramaturg scriitor |
| Limbi vorbite | latină[5] |
| Activitate | |
| Limbi | latină[6] |
| Opere semnificative | Pseudolus Menaechmi[*] Cistellaria[*] Rudens Aulularia[*] Miles gloriosus[*] Mostellaria[*] Asinaria[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Plaut (n. 250 î.Hr., Sarsina, Emilia-Romagna, Italia – d. 184 î.Hr., Roma, Republica Romană) este considerat părintele teatrului roman preclasic și cel mai semnificativ autor al începuturilor literaturii latine.
Opera sa numără 21 de comedii, incluse în “Corpus Plautinum”. Cele mai cunoscute comedii ale lui Plautus sunt: Amphitruo, Aulularia, Pseudolus, Miles gloriosus, Rudens.
Temele comediilor
[modificare | modificare sursă]- imoralitatea vieții de familie;
- negustorul de femei-leno (în latină);
- modul de viață grecesc;
- curtezanele în societatea romană;
- sacrificiul sclavilor pentru stăpâni;
- trufia, incultura, lăudăroșenia, prostia, imoralitatea;
- probleme de ordin religios, cu substrat politic;
- femeia romană de înaltă ținută morală.
Trăsăturile comediilor
[modificare | modificare sursă]Comediile plautine au trăsături comune:
- intrigă asemănătoare;
- tații sunt rivalii fiilor;
- sclavii sunt șireți.
Plautus rămâne pe planul comediei în cultura universală, așa cum Homer a rămas drept cel mai mare poet epic.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Istituto della Enciclopedia Italiana. „Plaut” (în italiană). Treccani Enciclopedia on line[*]. Wikidata Q65921422.
- 1 2 Friedrich Lübker (), Tadeusz Stefan Zieliński; Aleksandr Ivanovich Georgievskij; Mikhail Kutorga; Friedrich Gelbcke; Piotr Nikitin; Vasily Antonovich Kansky, ed., tradus de Alexander Weismann; Friedrich Gelbcke; Lev Aleksandrovich Georgievskij; Aleksey Davidenkov; Vasily Antonovich Kansky; Piotr Nikitin; Ivan Anikitich Smirnov; Edmund Wert; Osip Yurievich Klemenchich; Nikolai Vasilyevich Rubinsky, „РСКД / Plautus”, Реальный словарь классических древностей по Любкеру (în rusă), Sankt Petersburg: Society of Classical Philology and Pedagogy[*], Wikidata Q45261276
- ↑ „Plaut” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
- ↑ „Freebase Data Dumps”. Google. Wikidata Q15241312.
- ↑ „Plaut”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Plaut” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
