Sari la conținut

MacGyver

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
MacGyver
Genacțiune/aventură
spionaj
Creator(i)Lee David Zlotoff
ActoriRichard Dean Anderson (MacGyver[*][[MacGyver (fictional character)|]])
Dana Elcar[*][[Dana Elcar (American television and movie character actor (1927-2005))|]] (Peter Thornton[*][[Peter Thornton (fictional character in the ABC television series MacGyver)|]])
Bruce McGill[*] (Jack Dalton[*][[Jack Dalton (MacGyver character)|]])
Michael Des Barres[*][[Michael Des Barres (British actor and singer)|]] (Murdoc[*][[Murdoc (fictional character from MacGyver)|]])
Traci Lords[1]
Clive Revill[1]
Daniel Davis[1]
Kristian Alfonso[*][[Kristian Alfonso (actriță americană)|]][1]
John Anderson[*][[John Anderson (actor american)|]][1]
Tia Carrere[1]
Audrey Landers[1]
Cary-Hiroyuki Tagawa[*][1]
Donald Gibb[*][[Donald Gibb (actor american)|]][1]
Marion Ross[*][1]
Peggy Rea[*][[Peggy Rea (American actress (1921–2011))|]][1]
John Saint Ryan[*][[John Saint Ryan (British actor and rancher (1953–2025))|]][1]
...încă 72  Modificați la Wikidata
Compozitor temă muzicalăRandy Edelman
Țară de origineStatele Unite
Limbă(i)engleză
Nr. de sezoane7
Nr. de episoade139 (Lista episoadelor)
Producție
Durată60 minute
Difuzare
Canal originalABC
Format audioMono (Sezoanele 1–2),
Stereo (Season 3–7)
Difuzare originală[2] 

MacGyver este un serial de televiziune american creat în genul aventură-acțiune și produs de Lee David Zlotoff. Producători executivi sunt Henry Winkler și John Rich. Serialul are șapte sezoane (139 de episoade) și a rulat inițial pe rețeaua americană de televiziune ABC în perioada 1985 - 1992. Serialul a fost filmat în Los Angeles în timpul sezoanelor 1, 2 și 7 și în Vancouver, Columbia Britanică în timpul sezoanelor 3–6. Ultimul episod a avut premiera pe 25 aprilie 1992 la ABC.

Serialul prezintă povestea agentului secret Angus MacGyver, care este interpretat de actorul Richard Dean Anderson.

Serialul a fost continuat de două filme de televiziune, MacGyver: Comoara pierdută a Atlantidei și MacGyver: Drumul infernului, care au avut premiera la ABC în 1994.

În România serialul a fost difuzat pe Antena 1

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Serialul îl urmărește pe Angus MacGyver, interpretat de Richard Dean Anderson, un agent inteligent, inventiv și foarte bine pregătit în domenii precum fizica, chimia și ingineria. Spre deosebire de majoritatea eroilor serialelor de acțiune ale epocii, MacGyver evită folosirea armelor de foc și preferă să rezolve situațiile periculoase prin ingeniozitate, improvizație și utilizarea obiectelor aflate la îndemână.[3]

În primele episoade, MacGyver lucrează în diferite misiuni speciale și este asociat cu Department of External Services (DXS), o agenție guvernamentală fictivă. Printre cei mai apropiați colaboratori ai săi se numără Pete Thornton, interpretat de Dana Elcar, un vechi prieten și superior al lui MacGyver. Ulterior, Thornton devine director de operațiuni în cadrul Fundației Phoenix (Phoenix Foundation), o organizație privată implicată în cercetare, operațiuni umanitare și misiuni de securitate, iar MacGyver începe să lucreze în mod regulat pentru aceasta.[4]

Misiunile lui MacGyver îl poartă în numeroase regiuni ale lumii și îl pun în situații în care trebuie să salveze oameni, să împiedice atentate, să recupereze informații secrete sau să ajute comunități amenințate de diverse organizații criminale. Deși se confruntă frecvent cu adversari înarmați, el încearcă să evite confruntările directe și folosește obiecte obișnuite – sârme, agrafe, cabluri, baterii, substanțe chimice sau piese mecanice – pentru a construi dispozitive improvizate care îi permit să evadeze sau să neutralizeze un pericol.[5]

O trăsătură definitorie a personajului este refuzul său de a folosi arme de foc. MacGyver preferă să se bazeze pe inteligență și pe cunoștințele sale tehnice, iar serialul pune deseori accent pe găsirea unor soluții nonviolente. Această caracteristică a făcut ca personajul să fie perceput drept o alternativă la eroul de acțiune tradițional.[6]

De-a lungul serialului sunt dezvoltate și aspecte ale vieții personale a protagonistului. MacGyver este prezentat ca un om independent, pasionat de natură și de activitățile în aer liber, dar care păstrează legături puternice cu prietenii săi. Relația cu Pete Thornton reprezintă una dintre constantele serialului, cei doi împărtășind o prietenie veche și participând împreună la numeroase misiuni.

Un alt personaj recurent este Jack Dalton, interpretat de Bruce McGill, vechi prieten al lui MacGyver și pilot aventurier, cunoscut pentru planurile sale riscante și pentru tendința de a-l implica pe MacGyver în situații complicate.[7]

Printre adversarii recurenți se numără Murdoc, un asasin profesionist interpretat de Michael Des Barres. Murdoc devine unul dintre cei mai periculoși inamici ai lui MacGyver și revine în mai multe episoade, în ciuda faptului că aparent moare la sfârșitul confruntărilor anterioare.

Pe măsură ce serialul avansează, poveștile depășesc cadrul misiunilor de spionaj din primele sezoane și abordează mai frecvent teme sociale și umanitare, precum protecția mediului, dependența de droguri, persoanele fără adăpost, delincvența juvenilă sau pericolele armelor de foc. MacGyver intervine adesea nu doar ca agent al Fundației Phoenix, ci și din dorința personală de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate.

O parte importantă a popularității serialului a provenit din soluțiile tehnice improvizate de protagonist. Acestea au devenit cunoscute ulterior sub denumirea populară de „MacGyverisme” (MacGyverisms). Producătorii au colaborat cu consultanți tehnici pentru ca numeroase dintre soluțiile prezentate să aibă o bază reală, dar anumite ingrediente sau etape erau intenționat omise pentru a împiedica spectatorii să reproducă experimente potențial periculoase.[8]

Astfel, structura serialului combină aventura, spionajul și acțiunea cu rezolvarea creativă a problemelor, personajul principal bazându-se mai degrabă pe cunoștințe și improvizație decât pe forță sau armament.

Ideea serialului MacGyver a pornit de la un concept prezentat de Tony Jonas, director în cadrul Paramount Television, companiei de producție conduse de Henry Winkler și John Rich. Conceptul inițial era acela al unui personaj care putea fi chemat atunci când metodele obișnuite nu mai funcționau. Winkler și Rich au dezvoltat mai multe variante ale ideii, iar scenaristul Lee David Zlotoff a fost însărcinat să transforme conceptul într-un serial de televiziune.[9]

Zlotoff a conceput un erou diferit de personajele tipice ale serialelor de acțiune din anii 1980. MacGyver urma să se bazeze pe inteligență, cunoștințe științifice și improvizație, nu pe arme sau forță fizică. Pentru componenta științifică a personajului, producătorii au colaborat cu John I. Koivula, specialist în gemologie și consultant cu cunoștințe de chimie și fizică, care a devenit consultant științific al producției.[9]

Koivula a contribuit la conceperea unei mari părți dintre dispozitivele și soluțiile improvizate utilizate de MacGyver, cunoscute ulterior sub numele de „MacGyverisme” (MacGyverisms). Scenariștii îi prezentau situațiile în care personajul trebuia să evadeze sau să rezolve o problemă, iar consultantul propunea o soluție bazată, pe cât posibil, pe principii științifice reale. În cazul unor procedee care ar fi putut fi periculoase dacă erau reproduse de spectatori, producătorii omiteau intenționat câte un ingredient sau o etapă esențială.[9]

Pentru rolul principal, producătorii au audiat numeroși actori cu profilul convențional al eroului de acțiune. John Rich și Henry Winkler au considerat însă că aceștia puneau prea mult accent pe forța fizică. Richard Dean Anderson s-a remarcat printr-o atitudine mai naturală. Înainte de a citi textul la audiție, actorul și-a pus ochelarii deoarece nu putea vedea suficient de bine fără ei. Winkler și Rich au considerat acest gest spontan un semn de vulnerabilitate și naturalețe potrivit personajului pe care îl căutau.[10]

Versiunea inițială a episodului-pilot avea aproximativ 90 de minute. John Rich a considerat că ritmul era prea lent și a remontat materialul într-o versiune de aproximativ o oră. Testele realizate ulterior cu publicul au arătat o reacție favorabilă atât față de personaj, cât și față de Richard Dean Anderson, ceea ce a contribuit la aprobarea serialului.[9]

Primele două sezoane au fost filmate în principal în sudul Californiei, fiind utilizate numeroase locații din Los Angeles, inclusiv Venice.[11] Începând cu al treilea sezon, producția a fost mutată la Vancouver, în Columbia Britanică, Canada. Mutarea a fost determinată în principal de necesitatea reducerii costurilor de producție, dar producătorii au considerat că peisajele canadiene ofereau și posibilitatea de a reprezenta mai ușor diferite regiuni ale lumii.[12]

Deși filmările se realizau în Canada, acțiunea serialului a continuat să fie plasată în principal în zona Los Angelesului. Vancouver și împrejurimile sale au fost folosite pentru a reprezenta numeroase alte locații, în funcție de necesitățile fiecărui episod. Pentru ultimul sezon, producția s-a întors în sudul Californiei.

Richard Dean Anderson a realizat personal multe dintre cascadoriile din primele sezoane. Pe măsură ce producția a continuat, actorul și-a redus însă participarea la scenele periculoase din cauza accidentărilor acumulate. În 1990, el declara că suferise intervenții chirurgicale la spate și la picioare și că avea probleme la un genunchi, consecințe ale solicitării fizice asociate serialului.[12]

Anderson s-a implicat treptat și în alte aspecte creative ale producției. Actorul participa la modificarea scenariilor și susținea orientarea serialului către teme sociale și către soluții nonviolente. El considera că una dintre principalele particularități ale personajului era faptul că MacGyver încerca să găsească o alternativă la confruntarea armată.[12] Henry Winkler afirma, la rândul său, că producătorii fuseseră atrași de ideea unui erou care își folosea inteligența și obiectele obișnuite din jur pentru a ieși din situații periculoase.[13]

În sezoanele ulterioare, scenariile au început să includă tot mai frecvent teme sociale și ecologice, printre care controlul armelor de foc, protejarea speciilor amenințate, situația copiilor fără adăpost și evenimente politice contemporane. Anderson afirma că echipa încerca să păstreze un echilibru între componenta educativă și divertisment.[12]

Serialul a fost produs de Henry Winkler/John Rich Productions în asociere cu Paramount Television pentru ABC.[14] Producția s-a desfășurat pe parcursul a șapte sezoane, între 1985 și 1992.

MacGyver a avut premiera în Statele Unite ale Americii la 29 septembrie 1985, pe postul ABC. În primul sezon, serialul a fost difuzat inițial duminica, de la ora 20:00, fiind ulterior mutat miercurea. Începând cu al doilea sezon, MacGyver s-a stabilit în principal în grila de luni seara, de la ora 20:00, unde a rămas pentru cea mai mare parte a perioadei sale de difuzare.[15]

Serialul a fost realizat timp de șapte sezoane, însumând 139 de episoade. Episodul conceput drept final al serialului, The Stringer, a fost difuzat la 25 aprilie 1992. În acesta, MacGyver descoperă că are un fiu și decide să plece împreună cu el într-o nouă călătorie.[16]

ABC a difuzat însă ulterior, la 21 mai 1992, episodul The Mountain of Youth, care fusese produs anterior, dar rămăsese nedifuzat. Din acest motiv, 21 mai 1992 este considerată data ultimei difuzări originale a serialului, deși The Stringer reprezintă finalul narativ propriu-zis al producției.[17]

Difuzarea în România

[modificare | modificare sursă]

În România, serialul a fost difuzat în anii 1990 de postul Tele 7 abc. În aprilie 1996, ziarul Libertatea anunța producția sub titlul „MacGyver – un nou serial la Tele7abc”.[18]

Serialul a fost ulterior difuzat și reluat de Antena 1. Grilele de programe de la începutul anilor 2000 confirmă prezența regulată a producției în programul postului. La 23 decembrie 2001, de exemplu, MacGyver era programat la ora 12:00, cu reluare în cursul nopții, la ora 3:00.[19]

În ianuarie 2003, Antena 1 difuza serialul în timpul săptămânii de la ora 16:00, cu reluare seara târziu, în jurul orei 23:15.[20] În vara aceluiași an, serialul continua să fie prezent în grila Antena 1, inclusiv în weekend, fiind programat, de exemplu, duminica după-amiaza.[21]

Popularitatea serialului a determinat numeroase reluări internaționale după încheierea producției originale, iar personajul MacGyver a rămas asociat cu televiziunea de acțiune a anilor 1980 și începutului anilor 1990.

La debutul său în 1985, MacGyver a primit recenzii mixte și, în unele cazuri, nefavorabile din partea criticilor americani. Tom Shales de la The Washington Post ironiza premisa serialului și soluțiile improvizate de protagonist, considerând că urmărirea lui MacGyver în timp ce rezolva probleme cu obiecte obișnuite nu oferea suficientă tensiune dramatică.[22] O evaluare publicată de Los Angeles Times înaintea premierei a fost, de asemenea, foarte critică față de concepția, scenariul și interpretarea episodului de debut.[23]

Primele luni au fost dificile și din punct de vedere al audienței. Programat inițial duminica seara, serialul concura cu Murder, She Wrote, una dintre producțiile de succes ale postului CBS. În decembrie 1985, MacGyver coborâse până pe locul 63 în clasamentul săptămânal Nielsen. După mutarea sa în grila de miercuri, audiențele au crescut considerabil: într-una dintre primele săptămâni în noul interval, serialul a urcat pe locul 26, iar ulterior a ajuns de mai multe ori între primele 20 de programe ale săptămânii.[24]

Succesul crescând a determinat ABC să reînnoiască producția pentru un al doilea sezon. Richard Dean Anderson declara în vara anului 1986 că serialul își găsise publicul după schimbarea intervalului de difuzare. Producătorii au modificat în același timp caracterizarea protagonistului, prezentându-l ca pe un personaj mai accesibil și mai uman decât în primele episoade.[24]

În anii următori, MacGyver nu s-a numărat în mod constant printre producțiile cu cele mai mari audiențe ale televiziunii americane, dar a dezvoltat un public stabil. În 1990, Susan King de la Los Angeles Times îl descria drept un „succes discret” (quiet hit) al postului ABC. Serialul ajungea de regulă între primele 50 de programe ale săptămânii, în pofida modificărilor repetate ale programului și a concurenței puternice din intervalul său de difuzare.[25]

În februarie 1990, de exemplu, partea a doua a unui episod MacGyver a obținut un rating Nielsen de 14,3, depășind în intervalul respectiv serialele concurente The Hogan Family și City.[26] În al șaselea sezon, serialul ocupa locul 45 în clasamentul sezonului la un moment dat, publicația remarcând că audiențele sale creșteau de obicei după încheierea sezonului de fotbal american.[27]

Longevitatea producției a fost remarcată și de presă. În 1991, Los Angeles Times observa că serialul ajunsese la al șaptelea sezon după ce supraviețuise concurenței unor programe precum Murder, She Wrote, ALF, Amazing Stories, The Fresh Prince of Bel-Air și Major Dad.[28]

Unul dintre elementele apreciate de o parte a publicului a fost caracterul relativ nonviolent al protagonistului. MacGyver evita armele de foc și se baza pe cunoștințe științifice și improvizație pentru a rezolva problemele. În sezoanele ulterioare, serialul a abordat și teme precum protecția mediului, controlul armelor, situația copiilor fără adăpost, delincvența juvenilă și conservarea speciilor amenințate.[25]

Influența culturală a serialului a depășit perioada sa de difuzare. Capacitatea personajului de a construi sau repara dispozitive folosind obiecte obișnuite a determinat apariția termenului „MacGyverism” pentru asemenea soluții improvizate. Numele personajului a început ulterior să fie utilizat și ca verb în limba engleză, to MacGyver, cu sensul de a construi, forma sau repara ceva folosind materialele disponibile.[29]

Primele utilizări cunoscute ale verbului datează de la începutul anilor 1990, iar utilizarea sa s-a răspândit treptat după încheierea serialului. În 2022, Merriam-Webster a inclus oficial termenul MacGyver în dicționarul său online.[29]

Personajul a devenit asociat în cultura populară cu inventivitatea, bricolajul și rezolvarea problemelor cu resurse limitate. În 2015, revista Smithsonian remarca influența serialului asupra unei generații de pasionați de bricolaj și specialiști în inginerie, comparând efectul său asupra interesului pentru inginerie cu influența pe care serialele de tip CSI au avut-o ulterior asupra interesului pentru științele criminalistice.[30]

Popularitatea durabilă a personajului a contribuit la realizarea a două filme de televiziune în 1994 și, ulterior, la dezvoltarea unei noi versiuni a serialului, MacGyver, lansată de CBS în 2016.

  1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 „MacGyver” (în cehă). Česko-Slovenská filmová databáze[*]. . Wikidata Q3561957.
  2. „THE FALL TV SEASON : HOPE FOR 'SPENSER,' 'MacGYVER' SEEN : NEW SERIES FACING 'KILLER' TIME SLOTS”, Los Angeles Times,
  3. „MacGyver”. TV Guide. Accesat în .
  4. „MacGyver – Season 2 Episode Guide”. TV Guide. Accesat în .
  5. „What was MacGyver's secret?”. TV Guide. Accesat în .
  6. „MacGyver”. TV Guide. Accesat în .
  7. „MacGyver – Cast & Crew”. TV Guide. Accesat în .
  8. „What was MacGyver's secret?”. TV Guide. Accesat în .
  9. 1 2 3 4 „MacGyver 100th Episode Salute”. The Hollywood Reporter. . Accesat în .
  10. „William S. Paley MacGyver Seminar”. . Accesat în .
  11. „A Day in the Life of TV”. Los Angeles Times. . Accesat în .
  12. 1 2 3 4 King, Susan (). 'MacGyver' ABC's Secret Hit: Richard Dean Anderson Explains How the Show—Like Its Main Character—Manages to Survive”. Los Angeles Times. Accesat în .
  13. „A Head For Adventure”. Radio Times. . Accesat în .
  14. „MacGyver – Series Information”. Richard Dean Anderson Website. Accesat în .
  15. „MacGyver – Broadcast History”. Classic TV Database. Accesat în .
  16. „MacGyver Episode Guide – The Stringer”. Richard Dean Anderson Website. Accesat în .
  17. „MacGyver Episode Guide”. Richard Dean Anderson Website. Accesat în .
  18. „„MacGyver" – un nou serial la Tele7abc”. Libertatea. . p. 17.
  19. „Programe TV – Duminică, 23 decembrie 2001” (PDF). Adevărul. . Accesat în via Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad.
  20. „Programe TV – 7 ianuarie 2003”. Ceahlăul. . Accesat în .
  21. „Programe TV – 12–13 iulie 2003” (PDF). . Accesat în via Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca.
  22. Shales, Tom (). „The Soul of a TV Season”. The Washington Post. Accesat în .
  23. „Freeze!!! That Is Fall's Operative Crime-Busting Word”. Los Angeles Times. . Accesat în .
  24. 1 2 Brennan, Patricia (). „Richard Dean Anderson 'MacGyver': The Rescuer, The Rescued”. The Washington Post. Accesat în .
  25. 1 2 King, Susan (). 'MacGyver' ABC's Secret Hit: Richard Dean Anderson Explains How the Show—Like Its Main Character—Manages to Survive”. Los Angeles Times. Accesat în .
  26. Margulies, Lee (). „TV Ratings: Pair of Specials Break Into the Top 20”. Los Angeles Times. Accesat în .
  27. King, Susan (). „People Pleasers”. Los Angeles Times. Accesat în .
  28. Du Brow, Rick (). „No Respect, Just Money for 'MacGyver'. Los Angeles Times. Accesat în .
  29. 1 2 „MacGyver Definition & Meaning”. Merriam-Webster. Accesat în .
  30. Cutlip, Kimbra (). „Inspiring Invention the MacGyver Way”. Smithsonian. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]