Sari la conținut

Laburiștii Scoțieni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Partidul Laburist Scoțian
Pàrtaidh Làbarach na h-Alba
Scottish Labour
Oameni-cheie
PreședinteAnas Sarwar
VicepreședinteJackie Baillie
Secretar generalKate Watson[1]
Date
Înființat1888; acum 138 ani (1888) (forma inițială)
1994; acum 32 ani (1994) (forma actuală)
SediuRutherglen, South Lanarkshire, Scoția
Organizație de tineretScottish Young Labour
Număr de membri (2021)16,467[2]
Informații
Ideologie oficială
Poziție politicăCentru-stânga
Afiliere naționalăPartidul Laburist
Afiliere internaționalăPartidul Socialiștilor Europeni  Modificați la Wikidata
Camera Comunelor (locurile pentru Scoția)
37 / 57
Parlamentul Scoției[3]
0 / 129
Consilieri
262 / 1.226
Consilii conduse în Scoția
10 / 32
Prezență online
scottishlabour.org.uk
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Laburiștii Scoțieni (gaelică scoțiană Pàrtaidh Làbarach na h-Alba)[4][5] sau Partidul Laburist Scoțian este partea Partidului Laburist din Regatul Unit activă în Scoția. Ideologic social-democrată și unionistă, a deținut 20 din 129 de locuri în Parlamentul Scoțian înainte de dizolvarea sa pentru alegerile pentru Parlamentul Scoțian din 2026[6] și 37 din 57 de locuri scoțiene în Camera Comunelor. Este reprezentat de 262 din cei 1.226 de consilieri locali din Scoția.[7] Partidul Laburist Scoțian nu are un lider de grup separat în Westminster.

De-a lungul ultimelor decenii ale secolului al XX-lea și în primii ani ai secolului al XXI-lea, Partidul Laburist a dominat politica din Scoția, câștigând cea mai mare parte a voturilor în Scoția la fiecare alegeri generale din Regatul Unit din 1964 până în 2010, la fiecare alegeri pentru Parlamentul European din 1984 până în 2004 și la primele două alegeri pentru Parlamentul Scoțian din 1999 și 2003. După această perioadă, Partidul Laburist Scoțian a format o coaliție cu Liberalii Democrați Scoțieni, formând un guvern majoritar scoțian. Până de curând, mai ales de la referendumul pentru independența Scoției din 2014, partidul a suferit un declin semnificativ, pierzând teren predominant în fața Partidului Național Scoțian, care susține independența Scoției față de Regatul Unit. Partidul Laburist Scoțian a cunoscut una dintre cele mai mari înfrângeri ale sale la alegerile generale din 2015. Au rămas cu un singur loc în Camera Comunelor, Edinburgh South, și au pierdut 40 din cele 41 de locuri în fața SNP. Aceasta a fost prima dată când partidul nu a dominat în Scoția de la victoria zdrobitoare a Partidului Conservator din 1959.[8] La alegerile pentru Parlamentul Scoțian din 2016, partidul a pierdut 13 din cele 37 de locuri ale sale, devenind al treilea partid ca mărime, după ce a fost depășit de Conservatorii Scoțieni.

La alegerile generale din 2017, laburiștii scoțieni și-au îmbunătățit poziția și au câștigat șase locuri de la SNP, aducând numărul total de locuri la șapte și câștigând o cotă de 27% din voturi. Aceasta a fost prima dată de la alegerile generale din 1918, cu 99 de ani în urmă, când Laburiștii au terminat pe locul trei la orice alegeri generale din Scoția. Per total, alegerile generale din 2017 au marcat prima dată în douăzeci de ani când Partidul Laburist a înregistrat câștiguri nete în Regatul Unit la orice alegere. Succesul a fost însă de scurtă durată, iar la alegerile generale din 2019, Laburiștii au pierdut toate locurile noi câștigate cu doi ani mai devreme și au rămas din nou cu Edinburgh South ca singurul lor loc scoțian în Camera Comunelor. Ian Murray a fost deputat pentru circumscripția electorală din 2010 și este în prezent unul dintre parlamentarii cu cea mai lungă vechime din Scoția. Alegerile generale din 2019 au fost cel mai slab rezultat al Laburiștilor la nivel național din ultimii 84 de ani, cu cea mai mică cotă de voturi înregistrată în Scoția de la alegerile generale din decembrie 1910. Alegerile pentru Parlamentul Scoțian din 2021 au confirmat un declin și mai mare al Partidului Laburist, continuând tendința de pierdere a locurilor la fiecare alegere succesivă; 22 de deputați s-au întors în Parlamentul Scoțian. În ciuda acestui fapt, Anas Sarwar a rămas lider. Alegerile locale din Scoția din 2022 au dus la câștigarea a 20 de locuri de către Partidul Laburist în consiliile locale scoțiene, cu o ușoară creștere a ponderii voturilor. La alegerile generale din 2024, Partidul Laburist scoțian a câștigat 37 de locuri, majoritatea locurilor scoțiene din Westminster.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Lavelle, Daniel (). „Anas Sarwar aide Kate Watson becomes Scottish Labour's General Secretary”. The Guardian.
  2. ↑ Hutcheon, Paul (). „Scottish Labour 'crisis' after leaked figures show fall in membership”. Daily Record (în engleză). Accesat în .
  3. ↑ „Current party balance”. Scottish Parliament. Accesat în .
  4. ↑ „Toraidhean Taghadh Pàrlamaid na h-Alba 2021” (PDF). Scottish Parliament. Accesat în .
  5. ↑ Although named the Scottish Labour Party, Scottish Labour is not a political party. It is registered with the UK Electoral Commission as a description and Accounting Unit (AU) of the UK Labour Party and is therefore not a registered political party under the terms of the Political Parties, Elections and Referendums Act 2000.
  6. ↑ „Open Council Data UK: councillors parties compositions api datasets elections & emails”. opencouncildata.co.uk. Accesat în .
  7. ↑ „Open Council Data UK: councillors parties compositions api datasets elections & emails”. opencouncildata.co.uk. Accesat în .
  8. ↑ „1959 General Election”. History Learning Site. Arhivat din original la . Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Laburiștii_Scoțieni&oldid=17718261